FINAL, -Ă, finali, -e, adjectiv 1. Care se află la fine; plasat la sfârşit; 2. lingv. Care indică scopul; de scop.

Sursa: DEX ‘09

Sinonime: ultim (Sursă: Sinonime 2002).

Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: final; limba latină: finalis (DEX ‘09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.

Tagged: