FINE, substantiv neutru: (livr.) Parte cu care se termină sau se încheie ceva; punct terminal.
Sursa: DEX ‘09
Sinonime: capăt, sfârșit, deznodământ, epilog, final, încheiere, sfârșit (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba italiană: fine; limba franceză: fin (DEX ‘09).
