FINET, fineturi, substantiv neutru 1. Ţesătură uşoară şi moale de bumbac, puţin scămoşată, folosită pentru confecţionarea lenjeriei; 2. la pl. Varietăţi ale unei astfel de ţesături.
Sursa: DEX ‘09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: finette (DEX ‘09).
