GHINT, ghinturi, substantiv neutru. Înseamnă: 1. Șănțuleț elicoidal pe partea interioară a țevii unei arme de foc, menit să-i dea proiectilului o mișcare de rotație; 2. Cui de metal cu gămălie mare și bombată.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba poloneză: gwint; limba ucraineană: gvint (DEX ’09).
