HALOU, halouri substantiv neutru 1. Fenomen optic care constă în apariția unor inele luminoase în jurul Soarelui sau al Lunii care se datorește reflexiei, refracției și dispersiei luminii în cristalele de gheață aflate în atmosferă la mari înălțimi; cearcăn. 2. Zonă luminoasă care încercuiește imaginea fotografică a unui punct strălucitor. 3. Aureolă, nimb.
Sursa: DEX ’09 DLRLC DN
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: halo Sursa: DEX 09
