Henri Coandă a fost om de știință, academician, inginer, pionier al aviaţiei, fizician şi inventator. Henri Coandă a rămas în istorie ca fiind inventatorul avionului cu reacție.

Henri Coandă s-a născut la 7 iunie 1886, la Bucureşti, într-o familie destul de numeroasă. Tatăl său, Constantin Coandă, a fost mareşal al curţii princiare a prinţului Ferdinand în 1911 și prim-ministru al României în 1918, iar mama, Hayde Danet, era fiica doctorului francez Gustav Danet, medicul lui Napoleon al III-lea. În anii copilăriei, pe când era încă foarte mic, Henri Coandă devenise fascinat de miracolul vântului, pasiune care ulterior avea să ducă la unele dintre cele mai importante invenţii ale lumii. Pasionat de mic de creaţia tehnică, a construit, la liceul din Iaşi, macheta unui avion propulsat de o rachetă. Reîntors la Bucureşti, a urmat cursurile Şcolii de Artilerie, Geniu şi Marină, la terminarea cărora, în 1905, i s-a acordat gradul de sublocotenent.

  • În 1956, la New York, titlul de „inventator al primului avion cu reacție”
  • UNESCO i-a decernat ordinul „Meritul pentru cercetări științifice, în gradul de comandor”, în 1961, guvernul din Paris i-a acordat „Medalia militară” a aeronauticii franceze, una dintre distincțiile foarte importante ale Franței, în 1967 i s-a acordat titlul de “Doctor Honoris Causa” al Institutului Politehnic din Bucureşti. Ordinul ”Meritul Științific” al României – în 1970, ”Honorary Felow” al Societății Regale de Aeronautică din Londra – din anul 1971.
  • A obţinut peste 250 de brevete, între care: ”Procedeu şi dispozitiv pentru devierea unei vâne de fluid ce pătrunde într-un alt fluid” (1936) sau „Efctul Coandă”
  • ”Procedeu şi dispozitiv pentru a face să devieze o vână de fluid ce pătrunde într-un alt fluid şi amortizor de zgomot, bazate pe acest procedeu, pentru motori termici, arme şi guri de foc” (1935);
  • ”Perfecţionări la injectoare şi ejectoare” (1941);
  • ”Procedeu şi dispozitiv pentru obţinerea de apă pură, pornindu-se de la o soluţie salină, în condiţiile unei temperaturi relativ joase (pe baza energiei solare)” (1955); ”Perfecţionări la aripile de avion” (1958);
  • ”Procedeu şi instalaţie de transport pneumatic în interiorul unei canalizaţii tubulare” (1973); ”Arzător pentru combustibil gazos” (1975, în colaborare).

În anii 60, Henri Coandă a lucrat pentru US Air Force şi pentru NASA în programe secrete de cercetare. A realizat o torpilă subacvatică, care putea atinge o vitezp de 160 km/oră, fără a crea valuri, fiind nedetectabilă de radar.

Henri Coandă se stinge din viaţă la 25 noiembrie 1972, la vârsta de 86 de ani. Henri Coandă a fost numit Leonardo Da Vinci al epocii moderne şi a fost considerat unul dintre primii 20 oameni de ştiinţă ai lumii din întreaga sa istorie. Despre el s-a spus și că a anticipat cu peste 30 de ani evoluţia ştiinţei şi tehnicii, celebrul inginer francez Gustave Eiffel spunând „Coandă s-a născut cu 30, dacă nu chiar cu 50 de ani prea devreme!” O parte a numeroaselor sale invenții, brevetele obținute şi alte materiale legate de viaţa şi opera lui Henri Coandă pot fi admirate acum la Muzeul Tehnic din București, în secția „Coandă”.

Autor

  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.