laibăr, laibăre, substantiv neutru, 1. popular Haină țărănească (de postav) scurtă până în talie, strânsă pe corp și de obicei fără mâneci.
Sursa: DEX ‘09
sinonime: jiletcă lăibărac pieptar vestă diminutive: lăibăraș
etimologie:
dialectul săsesc leibel
silabație: lai-băr
