PANOPTIC, panoptice, substantiv neutru – 1. Încăpere construită în așa mod încât interiorul ei poate fi cuprins dintr-o singură privire. 2. Expoziție a figurilor de ceară; panoramă. 3. Muzeu unde este prezentată o asemenea expoziție.
Sursă: NODEX (2002)
Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “panoptique” și din limba germană “Panoptikum”
