PARFUM, parfumuri, substantiv neutru 1. Miros plăcut, pătrunzător; mireasmă; aromă. 2. Produs (lichid) plăcut mirositor, preparat din substanțe aromatice. 3. fig. Nuanță deosebită, specifică. ~ul operelor scriitorilor contemporani.

Sursă: NODEX 2002

Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “parfum” și din limba germană “Parfum”

Autori