Vălătuc, vălătuci: Substantiv, gen masculin. 1) Obiect în formă de cilindru, obţinut prin înfăşurarea unui material flexibil; val; sul; rulou. ~ de hârtie. ~ de sârmă. • De-a ~cul dându-se peste cap; de-a rostogolul. 2) Material de construcţie făcut din lut şi paie, folosit la construcţia unor case. Sursa: DEX ’09.
