VÂRFAR, vârfare, substantiv neutru. 1) Furcă cu coada lungă cu care se poate ajunge în vârful unui stog. 2) Vârf de munte
Sursa: DEX 09
Etimologie:
Cuvânt provenit din vârf + suf. ~ar (DEX 09)
Donează pentru Asociația Audiodexa și sprijină proiectul nostru.
Descarcă aplicația AudioDex.ro pe dispozitivul tău Android:
VÂRFAR, vârfare, substantiv neutru. 1) Furcă cu coada lungă cu care se poate ajunge în vârful unui stog. 2) Vârf de munte
Sursa: DEX 09
Etimologie:
Cuvânt provenit din vârf + suf. ~ar (DEX 09)