VENTRICUL, ventriculă (ventriculi, ventricule), substantiv neutru. Cavitate naturală, de dimensiuni reduse, în interiorul unui organ (inimă, creier). [Sil. ven-tri-].
Sursa: DEX 09
Etimologie:
Cuvânt provenit din franceză ventricule, lat. ventriculus (DEX 09)
