Articles Tagged: cum se pronunta

RETROGRESIV, -Ă, retrogresivi, -e, adjectiv: (despre mişcari) Care ţine de retrogresiune; propriu retrogresiunii; orientat înapoi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rétrogressif (DEX ’09).

RETROGRESIUNE, substantiv feminin: (rar) Mişcare în direcţie opusă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rétrogression (DEX ’09).

RETROGRADAȚIE, retrogradații, substantiv feminin: (astr.) Mişcare aparentă a corpurilor cereşti în direcţie opusă mişcării Soarelui. Sursa: DEX ’09 Sinonime: retrogradare (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rétrogradation (DEX ’09).

RETROGRAD, -Ă, retrograzi, -de, adjectiv 1. Care se opune progresului, susţinând o etapă precedentă; opus progresului; 2. (despre corpuri cereşti) Care se mişcă în direcţie opusă mişcării Soarelui. Sursa: DEX ’09 Sinonime: înapoiat, reacționar, depășit (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rétrograde; limba latină: retrogradus (DEX ’09).

RETROCESIUNE, retrocesiuni, substantiv feminin: Act prin care se retrocedează ceva. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rétrocession (DEX ’09).

RETROACTIVITATE, retroactivități, substantiv feminin: Caracter retroactiv. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rétroactivité (DEX ’09).

RIGORISM, rigorisme, substantiv neutru 1. Concepţie care promovează respectarea riguroasă a unor principii, respingând orice compromis; severitate extremă; 2. Comportare foarte cumpătată; moderaţie. Sursa: DEX ’09 Sinonime: sobrietate, conformism (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rigorisme (DEX ’09).

RIGOLĂ, rigole, substantiv feminin 1. Adâncitură îngustă de-a lungul ambelor părţi ale unui drum pentru scurgerea apei; şanţ; 2. Canal mic dintr-o reţea de irigaţie. Sursa: DEX ’09 Sinonime: jgheab (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rigole (DEX ’09).

RIGOARE, rigori, substantiv feminin 1. Caracter riguros; rigurozitate; 2. (la plural) Principii severe, riguroase. Sursa: DEX ’09 Sinonime: severitate, exactitate, exactitudine, precizie, rigurozitate, (înv.) scumpătate (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rigueur; limba italiană: rigore; limba latină: rigor, -oris (DEX ’09).

RIGLETĂ, riglete, substantiv feminin 1. Riglă groasă şi lungă, folosită la măsurări topografice; 2. Riglă mobilă instalată pe o riglă de calcul. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: réglette (DEX ’09).