Articles Tagged: cum se pronunta

STARE stări substantiv feminin, 1) Situație sau mod în care se prezintă cineva sau ceva la un moment dat. ~ solidă. ~ lichidă. ~ea sănătății. ~ civilă. ~ materială. În ~ bună. ◊ ~ de fapt situație reală. A fi în ~ a) a fi capabil; a putea; b) a fi în vârstă, în etate. […]

STAR II ~uri substantiv neutru, Vedetă de cinema; stea. Din fr., engl. Star. Etimologie: Cuvânt provenit din engleză star. (sursa DEX ’09)

STANȚĂ ~e substantiv feminin, Strofă cu înțeles de sine stătător, alcătuită din opt versuri. Din it. stanza. Etimologie: Cuvânt provenit din italiană stanza. (sursa DEX ’09)

STANOS ~oasă (~oși, ~oase) adj., Care conține staniu; cu staniu. Din fr. stanneux. Etimologie: Cuvânt provenit din franceză stanneux. (sursa DEX ’09)

STANIU substantiv neutru, Metal moale, alb-argintiu, maleabil și ductil, întrebuințat la spoirea altor metale pentru a le proteja de coroziune și la fabricarea tinichelei; cositor. Din lat. stannum, stagnum, it. Stagno. Etimologie: Cuvânt provenit din latină stannum. (sursa DEX ’09)

STANIȘTE ~I substantiv feminin, 1) reg. Loc umbrit și răcoros unde se odihnesc vara animalele la amiază. 2) fig. Așezare omenească; localitate. Din sl. stanište. Etimologie: Cuvânt provenit din slavă stanište. (sursa DEX ’09)

STANIOL ~uri substantiv neutru, Foaie subțire dintr-un aliaj de staniu sau din alt metal (plumb, aluminiu), întrebuințată, mai ales, ca material pentru ambalarea unor produse alimentare sau industriale. [Sil. -ni-ol]. Din germ. Stanniol. Etimologie: Cuvânt provenit din germană Stanniol. (sursa DEX ’09)

STANIFER ~ă (~i, ~e) (despre minereuri, zăcăminte) adj., Care conține staniu. Din fr. stanifere. Etimologie: Cuvânt provenit din franceză stanifere. (sursa DEX ’09)

STANDARD ~e substantiv neutru, 1) Normă obligatorie căreia trebuie să-i corespundă un produs; etalon. ◊ ~ de stat standard aprobat oficial, de care trebuie să se conducă toate întreprinderile și organizațiile economice. ~ de viață nivel de trai. 2) Produs care corespunde unei astfel de norme. 3) și adjectival depr. Lucru lipsit de originalitate, făcut […]

STAND ~uri substantiv neutru, 1) Panou pentru prezentarea diferitelor obiecte. ~ de cărți. 2) Loc special într-o uzină pentru încercarea mașinilor noi; banc de probă. 3) sport Loc amenajat pentru tragerea la țintă (la tir). Din fr., engl. stand, germ. Stand. Etimologie: Cuvânt provenit din franceză stand. (sursa DEX ’09)