CICLOID, -Ă, cicloizi, -de, adjectiv: Care este asemănător unui cerc. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cycloïde (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: ciclohexan
CICLOHEXAN, substantiv masculin: Hidrocarbură ciclică saturată, cu şase atomi de carbon în moleculă, întrebuinţată ca solvent, mai ales, la fabricarea fibrelor sintetice. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cyclohexane (DEX ’09).
Cum se pronunță: ciclofazotron
CICLOFAZOTRON, ciclofazotroane, substantiv neutru: Instalaţie folosită ca ciclotron şi ca fazotron. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cyclophasotron (DEX ’09).
Cum se pronunță: ciclocros
CICLOCROS, ciclocrosuri, substantiv neutru: Cros cu bicicletele; cursă ciclistă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cyclocross (DEX ’09).
Cum se pronunță: ciclobal
CICLOBAL, substantiv neutru: Probă sportivă desfăşurată între două echipe de ciclişti, pe un teren special amenajat, constând în introducerea mingii în poarta adversarului lovind-o de pe bicicletă sau cu bicicleta. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cycloball (DEX ’09).
Cum se pronunță: ciclist
CICLIST, -Ă, cicliști, -ste, I. adjectiv: Care ţine de ciclism; propriu ciclismului; II. substantiv masculin și feminin 1. Persoană care merge cu bicicleta; biciclist; 2. Sportiv care practică ciclismul. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cycliste (DEX ’09).
Cum se pronunță: ciclism
CICLISM, substantiv neutru: Sport practicat cu biciclete speciale. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cyclisme (DEX ’09).
Cum se pronunță: a cifra
A CIFRA, cifrez, verb 1. (texte) A transpune într-un sistem de semne convenţionale, folosind un cifru; a coda; 2. (indici economici, financiari etc.) A nota cu cifre; a evalua în cifre. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: chiffrer (DEX ’09).
Cum se pronunță: vizită
VIZITĂ, vizite, substantiv feminin 1. Faptul de a merge în casa cuiva din politeţe, obligaţie etc.; 2. Consultaţie medicală, acordată (de un medic) prin prezentarea la spital sau la domiciliul unui bolnav. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (rar) ospeție, (înv. și reg.) vedere, (turcism înv.) musaferea, (fam., adesea peior.) musafirlâc, (med.) control (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: […]
Cum se pronunță: vizitator
VIZITATOR, -OARE, vizitatori, -oare, substantiv masculin și feminin: Persoană care vizitează ceva sau pe cineva. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a vizita + suf. -tor (DEX ’09).
