Articles Tagged: cum se pronunta

RĂSTIGNIRE, răstigniri, substantiv feminin: 1. v. a răstigni; 2. (reg.) Cruce mare cu chipul lui Isus Hristos răstignit, instalată la margine de drum. Sursa: DEX ’09 Etimologie: v. a răstigni (DEX ’09).

A RĂSTIGNI, răstignește, verb 1. (un osândit în antichitate) A executa prin pironire pe cruce; a pune pe cruce; a crucifica; 2. (fig.) A supune la chinuri groaznice; a schingiui; a tortura. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă: rastengnonti (DEX ’09).

RĂSTEALĂ, răsteli, substantiv feminin: (rar) Adresare către cineva cu glas răstit. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (pop.) stropșeală, (fam.) rățoială, (fam. rar) rățoitură (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: a se răsti + suf. -ală (DEX ’09).

RĂSTAV, răstavuri, substantiv neutru I. (reg.) 1. Fâşie de pământ cultivată cu un singur fel de plante; 2. Fâşie de pământ între două rânduri de semănături; II. Bară metalică dinţată folosită la fixarea formelor tipografice în rame. Sursa: DEX ’09 Etimologie: origine necunoscută (DEX ’09).

RĂSPUTERE, răsputeri, substantiv feminin: din răsputeri = din toate puterile. Sursa: DEX ’09 Etimologie: răs- + putere (DEX ’09).

RĂSPUNZĂTOR, -OARE, răspunzători, -oare, adjectiv 1. Care răspunde de ceva; care poartă o răspundere; responsabil; 2. (înv.) Care corespunde; corespunzător. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a răspunde + suf. -ător (DEX ’09).

RĂSPUNS, răspunsuri, substantiv neutru 1. Comunicare (orală sau scrisă) generată de o întrebare pusă de cineva; 2. Expunere a cunoştinţelor la examene; 3. (pop.) Vorbă sau acţiune promptă la spusele agresive ale cuiva; ripostă; replică. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: responsum (DEX ’09).

RĂSPUNDERE, răspunderi, substantiv feminin: Atitudine responsabilă de obligaţiile proprii; responsabilitate. Sursa: DEX ’09 Sinonime: îndatorire, responsabilitate, (înv.) răspuns, răspunzătate, sarcină (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: v. a răspunde (DEX ’09).

RĂSPOIMÂINE, adverb: În ziua care urmează după poimâine; mai poimâine. Sursa: DEX ’09 Etimologie: răs- + poimâine (DEX ’09).

RĂSPLATĂ, răsplăți, substantiv feminin 1. Bun material sau spiritual care se dă sau se primeşte pentru un serviciu, un ajutor etc.; recompensă; 2. Pedeapsă primită de cineva pentru faptele săvârşite. Sursa: DEX ’09 Etimologie: v. a (se) răsplăti (DEX ’09).