cum se pronunță: zdrențăros

ZDRENȚĂROS, zdrențăroasă: adjectiv, care înseamnă: 1) (despre îmbrăcăminte) Care este prefăcut în zdrenţe; flenduros.2) (despre persoane) Care este îmbrăcat în zdrenţe; flenduros; rufos; ferfeniţos. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt derivat din termenul zdreanţă, căruia i se adaugă sufixul ~ăros (DEX’09).

Vezi cum se pronunță →

cum se pronunță: zdrențos

ZDRENȚOS, zdrențoasă: adjectiv, care înseamnă ZDRENȚĂROS – 1) (despre îmbrăcăminte) Care este prefăcut în zdrenţe; flenduros.2) (despre persoane) Care este îmbrăcat în zdrenţe; flenduros; rufos; ferfeniţos. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt derivat din termenul zdreanţă, căruia i se adaugă sufixul ~ăros (DEX’09).

Vezi cum se pronunță →

cum se pronunță: a se zdrențui

A SE ZDRENȚUI: verb, care înseamnă: (despre haine, cărţi etc.) A se preface în zdrenţe; a se rupe în bucăți (prin uzare); a se ferfeniţi. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt derivat din termenul zdreanţă, căruia i se adaugă sufixul ~ui (DEX’09).

Vezi cum se pronunță →

cum se pronunță: A zdrobi

A ZDROBI: verb, care înseamnă: 1) (obiecte fragile sau casante) A preface în bucăţi prin presare, lovire etc.; a sfărâma; a zdrumica.2) (fructe, legume) A face să-şi piardă forma (prin frecare, strângere etc.); a strivi; a turti; a chiflici; a zdrumica.3) (fiinţe) A face să nu mai existe. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt provenit din […]

Vezi cum se pronunță →

cum se pronunță: zdrobitoare

ZDROBITOARE, zdrobitori: substantiv, gen feminin, care înseamnă: Instalaţie pentru fărâmiţarea sau strivirea strugurilor, fructelor, a unor seminţe sau a unor materiale textile. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt derivat din verbul a zdrobi, căruia i se adaugă sufixul ~toare (DEX’09).

Vezi cum se pronunță →

cum se pronunță: zdrobitor

ZDROBITOR, zdrobitoare: adjectiv, care înseamnă: 1) şi fig. Care zdrobeşte; nimicitor; distrugător; distructiv; 2) Care înlătură orice îndoială; cu caracter determinant. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt derivat din verbul  a zdrobi, căruia i se adaugă sufixul ~tor (DEX’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a zdroncăni

A ZDRONCĂNI: verb, care înseamnă: (despre vehicule) A produce un zgomot neplăcut continuu (din cauza zdruncinăturilor); a hurui; a durui. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt derivat din termenul zdronc, căruia i se adaugă sufixul ~ăni (DEX’09).

Vezi cum se pronunță →

cum se pronunță: a zdrumica

A ZDRUMICA: verb, care înseamnă: ) (obiecte fragile sau casante) A preface în bucăţi (prin presare, lovire etc.); a sfărâma; a zdrobi.2) (fructe, legume) A face să-şi piardă forma (prin presare, strângere etc.); a strivi, a turti, a zdrobi; a chiflici.3) fig. A face să nu mai existe. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt provenit prin […]

Vezi cum se pronunță →

cum se pronunță: zdrumicătură

ZDRUMICĂTURĂ, zdrumicături: substantiv, gen feminin, care înseamnă: Ceea ce rămâne în urma zdrumicării. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt derivat din verbul a zdrumica, la care se adaugă sufixul ~ătură (DEX’09).

Vezi cum se pronunță →