DECLIV (DECLÍV ): adjectiv (despre terenuri, căi ferate, şosele etc.) Care coboară în pantă. sursa : DEX09
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: declinație
DECLINAŢIE , declinații (DECLINÁŢI//E ) substantiv feminin : astr. Coordonată exprimată prin mărimea unghiului format de ecuatorul ceresc cu raza imaginară care duce spre un astru sau spre un punct de pe bolta cerească. • ~ magnetică unghi format de meridianul magnetic al unui loc şi de meridianul geografic. sursa : DEX09
Cum se pronunța: declinatoriu
DECLINATORIU (DECLINATÓRI//U ) : 1)Care declină recunoaşterea unei jurisdicţii. 2)~ de competenţă hotărâre prin care o instanţă îşi recunoaşte incompetenţa, adresând cauza la o instanţă competentă. sursa : DEX09
Cum se pronunță: declinator
DECLINATOR , declinatoare (DECLINAT//ÓR ) substantiv neutru : Busolă folosită în topografie. sursa : DEX09
Cum se pronunță: declinare
DECLINARE , declinări (DECLIN//ÁRE ) substantiv feminin : 1) Schimbare a unui substantiv, adjectiv, pronume, numeral sau articol după cazuri şi numere.2) Clasă de substantive care se declină după acelaşi model. sursa : DEX09
Cum se pronunță: a declina
A DECLINA (A DECLINÁ ) : 1) (substantive, adjective, pronume, numerale, articole) A trece prin cazuri şi numere schimbând forma.2) înv. (nume de persoană) A face să fie cunoscut; a prezenta; a recomanda.3) (sarcini, propuneri) A supune unei soluţionări negative; a respinge. 4)despre aştri) A se lăsa spre sau după orizont; a asfinţi; a apune; […]
Cum se pronunță: declin
DECLIN , declinuri (DECLÍN) substantiv neutru : ) Mişcare de coborâre a unui astru pe bolta cerească înspre orizont; apus; asfinţit.2) fig. Proces de trecere de la o stare superioară la una inferioară; decădere; decadenţă; regres. ~ul unei civilizaţii. sursa : DEX09
Cum se pronunță: a declimata
A DECLIMATA (A DECLIMAT//Á ) : (animale, plante) A scoate din condiţiile climaterice obişnuite. sursa : DEX09
Cum se pronunță: declic
DECLIC , declicuri (DECLÍC) substantiv neutru : Dispozitiv pentru declanşarea unui mecanism; declanşator. sursa : DEX09
Cum se pronunță: eficient
EFICIENT, eficientă adjectiv 1. Eficace, folositor. DEX ’09 DEX ’98 DLRLC DN Sinonime: eficace folositor Antonime: ineficace ineficient neeficace neeficient Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză efficient DEX ’09

