EXOTISM, substantiv neutru – 1. Caracter exotic. 2. Tendință în literatură si artă de a zugrăvi în mod abuziv momente exotice. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză: “exotisme”
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: exotic
EXOTIC, exotică (~ci, ~ce), adjectiv – 1. (despre locuri, ținuturi) Care se află foarte departe și se caracterizează prin condiții de viață neobișnuite și ciudate. 2. (despre plante, animale, fructe etc.) Care este importat din țări îndepărtate și calde. 3. (despre lucruri) Care are caracter sau aspect neobișnuit. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din […]
Cum se pronunță: exotermic
EXOTERMIC, exotermică (~ci, ~ce), adjectiv – (despre procese fizice sau chimice) Care se produce cu degajare de căldură. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză: “exothermique”
Cum se pronunță: exoteric
EXOTERIC, exoterică (~ci, ~ce), adjectiv – (despre doctrine filozofice sau ritualuri religioase) Care este destinat tuturor; pentru toată lumea; public. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “exotericus” și din limba franceză “exoterique”
Cum se pronunță: exostoză
EXOSTOZĂ, exostoze, substantiv feminin – Tumoare osoasă benignă care provoacă șchiopătarea. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “exostose”
Cum se pronunță: exorcism
EXORCISM, exorcisme, substantiv neutru – (în credințele mistice) Ritual magic care are scopul de a alunga diavolul, duhurile rele. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “exorcismus” și din limba franceză “exorcisme”
Cum se pronunță: exorbitant
EXORBITANT, exorbitantă (~ți, ~te), adjectiv – (despre prețuri, pretenții etc.) Care depășește cu mult limita normală; mai presus de orice limită. Sumă ~tă. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “exorbitans, ~ntis” și din limba franceză “exorbitant”
Cum se pronunță: fotogen
FOTOGEN, -Ă, fotogeni, -e, adjectiv: Care generează lumină; producător de lumină. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: photogene (DEX ‘09).
Cum se pronunță: fotofonic
FOTOFONIC, -Ă, fotofonici, -e, adjectiv: Care ţine de fotofonie; propriu fotofoniei. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: photophonique (DEX ‘09).
Cum se pronunță: fotofonie
FOTOFONIE, substantiv feminin: Procedeu de transmitere a sunetelor cu ajutorul fotofonului. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: photophonie (DEX ‘09).

