A EXCITA, excit, verb tranzitiv – 1. (țesuturi, organe, celule și funcțiile lor) A face să-și intensifice activitatea; a stimula. 2. (sisteme fizice) A prevedea cu un surplus de energie. 3. (mașini electrice) A asigura cu un câmp magnetic. 4. (persoane) A face să se excite. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină […]
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: a excerpta
A EXCERPTA, excerptez, verb tranzitiv – (pasaje sau date) A extrage dintr-un text în vederea studierii sau a întocmirii unei lucrări științifice. (Sil. ex-cerp-ta) Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză: “excerpte”
Cum se pronunță: a debreia
A DEBREIA (A DEBRE//IÁ ) : (legătura dintre motor și roți) A întrerupe prin scoaterea ambreiajului. sursa : DEX09
Cum se pronunță: țigaretă
ȚIGARETĂ, țigarete, substantiv feminin – 1. v. ȚIGARĂ. 2. Tub mic (de chihlimbar, de os etc. ) în care se introduce țigara pentru a o fuma; muștiuc. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba germană “Zigarette” și din limba franceză “cigarette”
Cum se pronunță: țigănatic
ȚIGĂNATIC, țigănatică (~ci, ~ce), adjectiv – Care seamănă cu un țigan; cu fața smeadă; negricios; oacheș; brunet. Ochi ~ci. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt format din “țigan” + sufixul “~atic”
Cum se pronunță: țigănărit
ȚIGĂNĂRIT, substantiv neutru – 1. (în Moldova medievală) Impozit plătit de stăpânii care aveau țigani robi. 2. v. ȚIGĂNIME. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt format din “țigan” + sufixul “~ărit”
Cum se pronunță: țigăncușă
ȚIGĂNCUȘĂ, țigăncușe, substantiv feminin – reg. (diminutiv de la “țigancă”) Plantă erbacee decorativă cu tulpina erectă, cu frunze dințate și flori de culoare galben-roșiatică, cu miros pătrunzător; vâzdoagă; crăiță. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt format din “țigancă” + sufixul “~ușă”
Cum se pronunță: țigăncuță
ȚIGĂNCUȚĂ, țigăncuțe, substantiv feminin – (diminutiv de la “țigancă”) Fată sau femeie tânără brunetă. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt format din “țigancă” + sufixul “~uță”
Cum se pronunță: țigănească
1. ȚIGĂNEASCĂ, substantiv feminin – mai ales art. Limba țiganilor. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt format din “țigan” + sufixul “~ească” 2. ȚIGĂNEASCĂ, substantiv feminin – art. 1. Dans popular bărbătesc caracterizat prin lovituri în podele și bătăi cu palmele peste carâmbi. 2. Melodie după care se execută acest dans. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt […]
Cum se pronunță: țigănesc
ȚIGĂNESC, țigănească (~ești), adjectiv – Care ține de țigani; propriu țiganilor. Port ~. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt format din “țigan” + sufixul “~esc”
