Cum se pronunță: țigan

ȚIGAN, țigani, substantiv masculin – Persoană care face parte dintr-un grup etnic originar din India, răspândit aproape în toată lumea, ducând (în unele zone) o viață seminomadă; rom. * A se muta ca ~ul cu șatra (sau cu cortul) a se muta foarte des; a nu avea un loc stabil de trai. Sursă: DEX ’09 […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: țigaie

1. ȚIGAIE, țigăi, substantiv feminin – 1. Rasă de oi autohtonă cu lâna scurtă, moale, creață. 2. Oaie care face parte din această rasă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: origine necunoscută 2. ȚIGAIE, țigăi, adjectiv – (despre oi) care are lâna scurtă, moale și creață. * Lână ~ lână cu firul scurt și creț. Sursă: DEX […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: țidulă

ȚIDULĂ, țidule, substantiv feminin, pop. – Comunicare scurtă, scrisă pe o bucată de hârtie. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba ucraineană “țidula” și din limba poloneză “cedula”

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a se țicni

A SE ȚICNI, mă ~esc, verb intranzitiv – fam. A pierde facultatea de a judeca normal; a-și ieși din minți; a se sminti; a se scrânti; a înnebuni; a se trăsni; a se aliena. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba sârbă: “ciknuti”

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: țicling

ȚICLING, țiclinguri, substantiv neutru – Unealtă formată dintr-o lamă de oțel, prevăzută cu mâner, folosită la răzuitul parchetului; rașchetă. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba germană: “Ziehklinge”

Vezi cum se pronunță →