Cum se pronunță: chezaș

CHEZAȘ, chezași, substantiv masculin (pop.) 1. Persoană care garantează cu averea sa pentru cineva; garant; 2. Persoană care îşi asumă responsabilitatea morală pentru altul. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba maghiară: kezes (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: chetă

CHETĂ, chete, substantiv feminin: Adunare, prin contribuţie benevolă, a unor sume de bani pentru un anumit scop. Sursa: DEX ’09 Sinonime: colectă, (înv.) curama, (grecism înv.) sinisfora (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: quete (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: chestiune

CHESTIUNE, chestiuni, substantiv feminin 1. Afacere care necesită rezolvare; treabă; problemă; 2. Obiect al unei preocupări; 3. Întrebare pusă de un examinator unui elev, student sau candidat; 4. (fam.) Fapt divers; întâmplare. Sursa: DEX ’09 Sinonime: problemă, afacere, interese (pl.), treabă, (pop. și fam.) daraveră, (reg.) tamjă, (înv.) negoț, lucru, poveste, pricină, socoteală, (înv.) madea, […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: chestionar

CHESTIONAR, chestionare, substantiv neutru 1. Serie de întrebări puse după o anumită metodă în vederea realizării unei anchete; 2. Formular în care este înscrisă această serie de întrebări. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: questionnaire (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a chestiona

A CHESTIONA, chestionez, verb 1. (persoane) A determina să răspundă (asupra unei probleme); a întreba; a interoga; 2. (martori, inculpaţi) A supune unui interogatoriu; a interoga; 3. rar (elevi sau studenţi) A supune unui examen oral; a întreba; a asculta; a interoga; a examina. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: questionner (DEX […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a ademeni

ADEMENI, ademenesc, verb IV. Tranz. A atrage, a ispiti, a momi, a tenta pe cineva, de obicei cu vorbe înşelătoare; a înşela pe cineva. (Rar) A seduce o femeie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba maghiară: adomány (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: adecvat

ADECVAT, -Ă, adecvaţi, -te, adjectiv Potrivit, corespunzător, nimerit. (Fil.; despre ide, cunoştinţe etc.) Care corespunde fidel obiectului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limbile franceză și latină: adéquat și adaequatus (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță →