ADAPTAȚIE, adaptații, substantiv feminin (Înv.) Adaptare (1). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: adaptation (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: adaptat
ADAPTAT, -A, adaptați, -te, adjectiv 1. Care a fost transformat pentru a corespunde anumitor cerințe sau pentru a fi întrebuințat în anumite împrejurări; care a devenit apt pentru ceva. 2. (Despre organisme) Care a suferit un proces de adaptare (2). 3. (Despre textele literare) Căruia i s-au adus modificări în vederea reprezentării lui pe scenă, […]
Cum se pronunță: adaptare
ADAPTARE, adaptări, substantiv feminin 1. Acţiunea de a (se) adapta şi rezultatul ei; (concr.) lucru modificat, ajustat; adaptaţie. 2. (Biol.) Proces de modificare a organismelor vii, în urma căruia rezultă o corelare a structurii morfologice şi a funcţiunilor fiziologice ale vieţuitoarelor în raport cu mediul înconjurător. 3. (In sintagma) Adaptare literară = dramatizare, ecranizare etc. […]
Cum se pronunță: adaptabilitate
ADAPTABILITATE substantiv feminin Însuşirea de a fi adaptabil. – Adaptabil + suf. -itate. Sursa: DEX ’09
Cum se pronunță: adaptabil
ADAPTABIL, -A, adaptabili, -e, adjectiv Care se poate adapta sau acomoda (uşor); acomodabil. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: adaptable (DEX ’09).
Cum se pronunță: a adapta
ADAPTA, adaptez, verb I. 1. Tranz. A transforma pentru a corespunde anumitor cerinte; a face potrivit pentru întrebuințare în anumite împrejurări; a face să se potrivească. 2. Tranz. şi refl. (Biol.) A (se) transforma prin adaptare (2). 3. Refl. şi tranz. A (se) acomoda, a (se) deprinde, a (se) obişnui. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt […]
Cum se pronunță: adaos
ADAOS, adaosuri, substantiv neutru Ceea ce se adaugă la ceva; supliment, completare. (Reg.; în expr.) A poni într-adaos = a rămâne însărcinată. Var.: adáus s.n.] – V. adaoge. Sursa: DEX ’09
Cum se pronunță: adamsită
ADAMSITĂ substantiv feminin Gaz de luptă lacrimogen, care provoacă şi strănutul. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: adamsite (DEX ’09).
Cum se pronunță: adamit
ADAMIT, -Ă, adamiți, -te, substantiv masculin şi feminin Membru al unei secte gnostice din primele secole ale creştinismului, ai cărei adepți, sub cuvânt că au recâştigat puritatea originară, umblau în pielea goală. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: adamite (DEX ’09).
Cum se pronunță: adamism
ADAMISM substantiv neutru Doctrina adamiților Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: adamisme (DEX ’09).

