A (SE) CHERCHELI, (mă) cherchelesc, verb 1. A face să se cherchelească; 2. (refl.) A se îmbăta uşor; a se ameţi; a se afuma. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba maghiară: kérkedni (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: a chenărui
A CHENĂRUI, chenăruiesc, verb: (obiecte) A prevedea cu un chenar. Sursa: DEX ’09 Etimologie: chenar + suf. -ui (DEX ’09).
Cum se pronunță: chembrică
CHEMBRICĂ, chembrici, substantiv feminin: Ţesătură subţire bine apretată, vopsită într-o singură culoare, având diferite întrebuinţări (în legătorie, la confecţionarea îmbrăcămintei de vară). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba engleză: cambric (DEX ’09).
Cum se pronunță: chemat
CHEMAT, -Ă, chemați, -te, adjectiv: Care întruneşte condiţiile necesare pentru o anumită activitate. Sursa: DEX ’09 Etimologie: v. a chema (DEX ’09).
Cum se pronunță: chemare
CHEMARE, chemări, substantiv feminin 1. Acțiunea de a chema și rezultatul ei; 2. Text oficial care conţine un îndemn la o acţiune; proclamaţie; 3. (fig.) Atitudine deosebită pentru un domeniu anumit de activitate. Sursa: DEX ’09 Etimologie: v. a chema (DEX ’09).
Cum se pronunță: cheltuitor
CHELTUITOR, -OARE, cheltuitori, -oare, adjectiv și substantiv: Care cheltuie mult şi fără rost. Sursa: DEX ’09 Sinonime: risipitor, (livr.) prodig, (rar) risipelnic, (Transilv. și Maram.) prădător, (înv.) cheltuielnic, istrăvitor, împrăștietor, (fam. fig.) spart (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: a cheltui + suf. -tor (DEX ’09).
Cum se pronunță: cheltuială
CHELTUIALĂ, cheltuieli, substantiv feminin 1. Consum de bani, de bunuri materiale, de muncă etc. pentru satisfacerea necesităţilor de producţie sau individuale; 2. Rubrică dintr-un registru contabil unde se înscriu sumele cheltuite. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a cheltui + suf. -eală (DEX ’09).
Cum se pronunță: acățător
ACĂȚĂTOR, -OARE adj. v. agățător. Sursa: DEX ’09
Cum se pronunță: a se chema
A SE CHEMA, mă cheamă, verb: A purta un nume; a se numi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: clamare (DEX ’09).
Cum se pronunță: a chema
A CHEMA, chem, verb 1. A cere să vină mai aproape sau undeva (rostind numele celui poftit); 2. A impune (în mod oficial) să se prezinte într-un anumit loc; 3. (persoane, colectivităţi) A determina printr-o chemare (să efectueze o acţiune); 4. (fapte, evenimente din trecut) A aduce în memorie; a evoca. Sursa: DEX ’09 Etimologie: […]
