SPĂLĂCIOASĂ ~e substantiv feminin, Plantă erbacee cu tulpina erectă, scundă, păroasă și cu frunze ovale, lobate, ce crește prin locuri nisipoase sau argiloase. Din lat. experlavare + suf. ~oasă. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină experlavare. (sursa DEX ’09)
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: spăimos
SPĂIMOS ~oasă (~oși, ~oase) rar 1) adj., Care se sperie ușor; sperios. 2) Care înspăimântă; înspăimântător; înfricoșător. Din lat. expavimen + suf. ~os. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină expavimen. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: spațiu
SPAȚIU ~i substantiv neutru, 1) Întindere nelimitată care cuprinde toate corpurile cerești. 2) Întindere a universului cu excepția atmosferei terestre. * ~ aerian parte din atmosferă, care se întinde asupra teritoriului unui stat. ~ locativ suprafața camerelor de locuit. 3) Distanță între două puncte sau între două obiecte. ~ între cuvinte. 4) Durată care separă […]
Cum se pronunță: spațios
SPAȚIOS ~oasă (~oși, ~oase) adj., Care are mult spațiu; încăpător; larg; spațios. Cameră ~oasă. [Sil. -ți-os]. Din fr. spacieux. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză spacieux. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: spațialitate
SPAȚIALITATE substantiv feminin, Caracter spațial. Din fr. spatialité. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză spatialité. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: spațial
SPAȚIAL ~ă (~i, ~e) 1), adj. Care ține de spațiu; propriu spațiului. 2) Care se referă la spațiul interplanetar; propriu spațiului cosmic. * Cabină ~ă capsulă cosmică. [Sil. -ți-al]. Din fr. spatial. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză spatial. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: spaț
SPAȚ ~uri substantiv neutru, (la războiul de țesut) Distanța dintre spată și sulul de dinainte. Din lat. spatium. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină spatium. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: spatulat
SPATULAT ~tă (~ți, ~te) adj., Care are forma unei spatule. Din fr. spatule + suf. ~at. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză spatule. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: spate
SPATE ~ substantiv neutru, 1) (la om și la animale) Parte a corpului situată de-a lungul coloanei vertebrale (de la baza gâtului până la șale); spinare. * În ~ pe partea dindărăt a corpului. Pe ~ culcat cu fața în sus. Din (sau la, pe la, de la, în) ~ din (sau în) urmă; din […]
Cum se pronunță: spată II
SPATĂ II ~e substantiv feminin, Piesă la războiul de țesut prin care se trec firele de urzeală și cu care se îndeasă firele bătăturii. Din lat. spatha. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină spatha. (sursa DEX ’09)

