Articles Tagged: cum se pronunta

CÂR, interjecție: (Adesea repetat) Cuvant care imita sunetul caracteristic scos de unele pasari (ciori, gaini etc.); strigat cu care se alunga unele pasari. Sursa: DEX ’09 Etimologie: onomatopee (DEX ’09).

CÂNTECEL, cântecele, substantiv neutru: Diminutiv al lui cântec. Sursa: DEX ’09 Etimologie: cântec + suf. -el (DEX ’09).

CÂNTEC, cântece, substantiv neutru 1. Nume generic dat pieselor vocale sau instrumentale cu text; 2. Compozitie literara in versuri, adesea insotita de melodie. Sursa: DEX ’09 Sinonime: compoziție, melodie, muzică, (livr.) melopee, melos, (înv.) scop, (englezism) song (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: canticum (DEX ’09).

CÂNTĂTOR, -OARE, cântători, -oare, adjectiv: (Despre oameni) Care canta, care are voce; (despre pasari) care scoate sunete placute, melodioase. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a cânta + suf. -ător (DEX ’09).

CÂNTĂTOR, cântători, substantiv masculin 1. (înv.) Cântăreț (de profesie); 2. (înv.) Cântăreț, poet; 3. (pop.) Cocoș. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a cânta + suf. -ător (DEX ’09).

CÂNTĂRIT, substantiv neutru: Faptul de a cântări. Sursa: DEX ’09 Etimologie: v. a cântări (DEX ’09).

CÂNTĂRIT, -Ă, cântăriți, -te, adjectiv: (Despre oameni si manifestarile lor) Cumpanit, chibzuit, socotit. Sursa: DEX ’09 Etimologie: v. a cântări (DEX ’09).

CÂNTĂRIRE, cântăriri, substantiv feminin: Acțiunea de a cântări. Sursa: DEX ’09 Etimologie: v. a cântări (DEX ’09).

CÂNTĂREȚ, -EAȚĂ, cântăreți, –ețe, substantiv masculin și feminin 1. Persoana care canta; persoană care are profesiunea de a canta; 2. Poet (care lauda in versurile sale pe cineva sau ceva). Sursa: DEX ’09 Sinonime: (pop. și fam.) gurist, (înv.) cântător (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: a cânta + suf. -ăreț (DEX ’09).

CÂNTAT, substantiv neutru 1. Faptul de a cânta; 2. Sunet caracteristic (plăcut) scos de unele păsări și insecte. Sursa: DEX ’09 Etimologie: v. a cânta (DEX ’09).