Cum se pronunță: veros

VEROS, veroasă (veroşi, veroase), adjectiv. 1) (despre persoane) Care se ocupă cu afaceri necinstite. Avocat ~. 2) (despre manifestări ale persoa-nelor) Care trezeşte suspiciuni; care dă de bănuit; suspect; îndoielnic; dubios. Acţiune ~oasă. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din franceză vereux (DEX 09)  

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: scumpete

SCUMPETE, substantiv feminin, 1) Situație când prețurile la mărfuri sunt foarte ridicate. 2) fig. fam. Persoană iubită și dorită. Din sl. skonpu + suf. ~ete. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă skonpu. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: scump

SCUMP, ~ă (~i, ~e) 1) adj. și adverbial (despre lucruri) Care costă mult; care are preț ridicat; costisitor. ◊ Piatră ~ă (sau prețioasă) mineral cu proprietăți fizice deosebite datorită cărora este folosit la confecționarea bijuteriilor; nestemată. 2) și substantival (despre persoane) La care cineva ține (foarte) mult; drag. Prieten ~. Meleag ~. 3) fig. (despre […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: sculptură

SCULPTURĂ, ~i, substantiv feminin, 1) Arta de a reda plastic imagini prin cioplirea sau modelarea unor materiale dure sau maleabile; artă a sculptării. 2) Creație artistică sculptată; operă realizată de un sculptor. 3) Ansamblu specific de opere sculptate. [G.-D. sculpturii]. Din fr. sculpture, lat. sculptura Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sculpture. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: sculptural

SCULPTURAL, ~ă (~i, ~e),adj. 1) Care ține de sculptură; propriu sculpturii. Artă ~ă. 2) Care evocă frumusețea sculpturilor. Siluetă ~ă. 3) (despre opere de artă) Care este lucrat cu mare grijă; adus la perfecțiune. [Sil. sculp-tu-]. Din fr. sculptural. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sculptural. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a versifica

A VERSIFICA, versific, verb. 1) intranz. A compune versuri. 2) tranz. (texte în proză, teme, motive) A transpune în versuri. Sursa: DEX 09 Etimologie: Cuvânt provenit din latină versificare, italiană versificare, franceză versifie (DEX 09)

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a se scumpi

A SE SCUMPI, mă ~esc, vb. intranz. 1) A deveni (mai) scump. 2) A manifesta zgârcenie (vânzând sau cumpărând); a se calici; a se zgârci. Din sl. skonpu. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă skonpu. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță →