GIMNASTIC, -CĂ, gimnastici, -ce, . Înseamnă: Care ține de gimnastică; propriu gimnasticii. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: gymnastique (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: gimnast
GIMNAST, -stă, gimnaști, -ste, substantiv masculin și feminin. Înseamnă: Sportiv(ă) care practică gimnastica. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: gymnaste (DEX ’09).
Cum se pronunță: gigolo
GIGOLO, gigolo, substantiv masculin. Înseamnă: fam. Tânăr întreținut de o femeie mai în vârstă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: gigolo (DEX ’09).
Cum se pronunță: zeamă
ZEAMĂ, zemuri: substantiv, gen feminin, care înseamnă: 1) Fel de mâncare lichidă, pregătită din carne sau peşte, cu legume, acrită cu borş; ciorbă. 2)Lichidul dintr-o fiertură; apă în care au fiert unele produse alimentare. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: zema (DEX’09).
Cum se pronunță: zdup II
ZDUP, zdupuri: substantiv, gen neutru, care înseamnă: fam. Instituţie în care îşi ispăşesc pedeapsa cei condamnaţi la privarea de libertate; temniţă; închisoare; penitenciar. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt ce face parte din categoria ONOMATOPEE.
Cum se pronunță: zdup I
ZDUP : interjecție, care se foloseşte pentru a reda sunetul produs de un corp la cădere sau de paşi apăsaţi. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt ce face parte din categoria ONOMATOPEE.
Cum se pronunță: zdruncinătură
ZDRUNCINĂTURĂ, zdruncinături: substantiv, gen feminin, care înseamnă: 1) Zdruncinare peternică nerepetată; zguduitură.2) fig. Tulburare sufletească puternică; zguduitură. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt derivat din verbul a zdruncina, căruia i se adaugă sufixul ~ătură (DEX’09).
Cum se pronunță: zdruncinător
ZDRUNCINĂTOR, zdruncinătoare: adjectiv, care înseamnă: Care zdruncină; zguduitor. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt derivat din verbul a zdruncina, căruia i se adaugă sufixul ~ător (DEX’09).
cum se pronunță: zdronc
ZDRONC: interjecție, care se foloseşte pentru a reda sunetul produs de unele obiecte în cădere sau prin ciocnire. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt ce face parte din categoria ONOMATOPEE.
Cum se pronunță: zbughi
ZBUGHI: interjecție, care se foloseşte în timpul unei sărituri peste un obstacol sau a unei fugi pe neaşteptate dintr-un loc. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt de origine necunoscută (DEX’09).
