GRANDILOCVENT, -TĂ, grandilocvenți, -te, adjectiv. Înseamnă: (despre modul de exprimare) Care vădește grandilocvență; plin de grandilocvență; pompos. Sursa: DEX ’09 Sinonime: pompos, bombastic (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: grandiloquent (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: grandilocvență
GRANDILOCVENȚĂ, substantiv feminin. Înseamnă: Elocvență sau stil afectat, care abuzează de cuvinte alese și efecte facile. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: grandiloquence (DEX ’09).
Cum se pronunță: a grohoti
A GROHOTI, grohotește, verb. Înseamnă: A face zgomot rostogolindu-se și sfărâmându-se. Sursa: DEX ’09 Sinonime: grohăi, guița (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă: grohotati (DEX ’09).
Cum se pronunță: solo II
SOLO II adj. invar. și adverbial Care se execută fără a fi însoțit de un instrument sau de o altă voce. Din fr., it. Solo. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză solo. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: solo I
SOLO I substantiv neutru, invar. 1) Compoziție muzicală (sau parte a ei) destinată pentru a fi interpretată de un singur vocalist sau instrumentist. 2) Dans (sau fragment dintr-un dans) executat de o singură persoană. Din fr., it. solo. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză solo. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: solitar I
SOLITAR I ~ă (~i, ~e) adj., 1) Care se găsește singur; singuratic; izolat. 2) (despre locuri) Care se află în depărtare; situat departe. Parc ~. 3) (despre ființe) Care trăiește singur; singuratic. Din fr. solitaire, lat. solitarius. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză solitaire. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: solitar II
SOLITAR II ~e substantiv neutru, Diamant montat singur la o bijuterie sau într-un grup de piese mai mici. Din fr. solitaire, lat. solitaries. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză solitaire. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: solniță
SOLNIȚĂ ~e substantiv feminin, 1) Vas mic în care se ține și se servește sarea la masă. 2) Conținutul unui asemenea vas. Din bulg., sb. solnica. Etimologie: Cuvânt provenit din limba bulgară solnica. (sursa DEX ’09
Cum se pronunță: solitudine
SOLITUDINE ~i substantiv feminin, 1) Situație solitară; singurătate. 2) Loc solitar. [G.-D. solitudinii]. Din lat. solitudo, ~inis, it. solitudine, fr. solitude. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină solitudo. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: solitarism
SOLITARISM substantiv neutru, livr. Tendință spre singurătate, spre o viață izolată. Din fr. solitaire + suf. ~ism. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză solitaire. (sursa DEX ’09)
