ROȘEAȚĂ, roșeți, substantiv feminin 1. Culoare roşie; 2. Îmbujorare, împurpurare la faţă; 3. roșeală. Sursa: DEX ’09 Sinonime: îmbujorare, împurpurare, roșeală, rumeneală, (înv. și pop.) rumeneață, (reg.) rujă (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: roşu + suf. -eaţă (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: roșiatic
ROȘIATIC, -Ă, roșiatici, -e, adjectiv: Care bate în roşu; cu nuanţă roşie. Sursa: DEX ’09 Sinonime: arămiu, roșcat, roșcovan, (înv. și reg.) rus, (reg.) rui, rușeț, frez, trandafiriu (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: roşu + suf. -atic (DEX ’09).
Cum se pronunță: roșie
ROȘIE, roșii, substantiv feminin: Pătlăgea roşie; tomată. Sursa: DEX ’09 Sinonime: pătlăgea, pătlăgică, tomată, (reg.) gălățană, (Transilv. și Ban.) paradaisă (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: din roșu (DEX ’09).
Cum se pronunță: roșioară
ROȘIOARĂ, roșioare, substantiv feminin I. 1. Varietate autohtonă de viţă de vie, având struguri mici, roşietici; 2. Struguri din această varietate; II. Peşte dulcicol, de talie medie, cu corpul turtit lateral, cu solzi mari, având înotătoare şi ochi roşietici; ocheană; băbuşcă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: boiștean, filimică, ocheană, (reg.) ocheniță, băbușcă-roșie (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: […]
Cum se pronunță: roșior
ROȘIOR, roșiori, substantiv masculin 1. (la plural) Corp de cavalerie în armata română; 2. Ostaş din acest corp. Sursa: DEX ’09 Etimologie: roşu + suf. -ior (DEX ’09).
Cum se pronunță: rotacism
ROTACISM, rotacisme, substantiv neutru: Fenomen fonetic care constă în transformarea unei consoane intervocalice în “r”. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (fon.) rotacizare (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rhotacisme (DEX ’09).
Cum se pronunță: rotacizant
ROTACIZANT, -Ă, rotacizanți, -te, adjectiv: (despre graiuri, texte etc.) Care ţine de rotacism; care manifestă rotacismul. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: rhotacisant (DEX ’09).
Cum se pronunță: rotaprint
ROTAPRINT, rotaprinturi, substantiv neutru: Maşină de imprimat folosită la multiplicarea publicaţiilor de tiraj mic. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba engleză: rotaprint (DEX ’09).
Cum se pronunță: rotar
ROTAR, rotari, substantiv masculin 1. Meşter care face sau repară roţi, căruţe etc; 2. Muncitor specializat în operaţii de manevrare a formelor pentru presa de imprimat. Sursa: DEX ’09 Etimologie: roată + suf. -ar (DEX ’09).
Cum se pronunță: rotaș
ROTAȘ, -Ă, rotași, -e, adjectiv: (despre cai) Care este înhămat lângă roată (în spatele înaintaşului). Sursa: DEX ’09 Sinonime: (reg.) rudar, rudaș (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: roată + suf. -aş (DEX ’09).
