A VIOLENTA, violentez, verb: A supune la ceva în mod violent; a trata cu violenţă; a forţa. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: violenter (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: a viola
A VIOLA, violează, verb 1. (legi, angajamente, dispoziţii) A nesocoti, comiţând o abatere; a încălca; 2. (obiecte bine închise) A deschide cu forţa; a forţa; 3. (lucruri sau fiinţe considerate sacre) Asupune unui sacrilegiu; a pângări; a profana; 4. (persoane) A săvârși un viol. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: violer, limba […]
Cum se pronunță: vioiciune
VIOICIUNE, vioiciuni, substantiv feminin 1. Caracter vioi; 2. Agerime a minţii: calitatea de a fi isteţ; isteţime. Sursa: DEX ’09 Etimologie: vioi + suf. -iciune (DEX ’09).
Cum se pronunță: vietate
VIETATE, vietăți, substantiv feminin: Fiinţă înzestrată cu facultatea de a simţi şi de a se mişca; vieţuitoare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: viu + suf. -tate (DEX ’09).
Cum se pronunță: viespe
VIESPE, viespi, substantiv feminin 1. Insectă asemănătoare cu albina, care trăieşte izolat sau în roiuri, având în partea posterioară a abdomenului un ac veninos; 2. (fig.) Femeie rea. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: vespa (DEX ’09).
Cum se pronunță: viespărie
VIESPĂRIE, viespării, substantiv feminin: Loc unde sunt adunate multe viespi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: viespe + suf. -ărie (DEX ’09).
Cum se pronunță: viespar II
VIESPAR, viespari, substantiv masculin 1. Viespe mare de pădure, cu ac foarte veninos, care produce un bâzâit puternic în timpul zborului; gărgăun; 2. Pasăre răpitoare de talie mijlocie, care se hrăneşte, mai ales, cu albine şi viespi; albinar; albinărel. Sursa: DEX ’09 Etimologie: viespe + suf. -ar (DEX ’09).
Cum se pronunță: viespar I
VIESPAR, viespare, substantiv neutru: Cuib de viespi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: viespe + suf. -ar (DEX ’09).
Cum se pronunță: viermuială
VIERMUIALĂ, viermuieli, substantiv feminin: Mişcare neîntreruptă şi haotică; viermăt; foială; forfoteală. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a viermui + suf. -eală (DEX ’09).
Cum se pronunță: vierme
VIERME, viermi, substantiv masculin: Animal nevertebrat, fără picioare, cu corpul moale şi alungit, care trăieşte în sol, în apă sau parazitează pe plante şi animale. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: vermis, -is (DEX ’09).
