GONACI, substantiv masculin. Înseamnă: 1. Persoană care stârnește și gonește vânatul; 2. rar Cal care fuge iute; 3. (în vechea armată) Călăreț înarmat care îndeplinea misiuni de cercetare. Sursa: DEX ’09 Sinonime: hăitaș, fugău (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: a goni+ -aci (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: săteancă
SĂTEANCĂ, sătence, substantiv feminin, care înseamnă Femeie care locuiește la sat. Din /sătean + suf. ~că. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină fossatum. (DEX ’09)
Cum se pronunță: sătean
SĂTEAN, săteni, substantiv masculin, care înseamnă Persoană care locuiește la sat. Din lat. fossatum + suf. ~ean. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină fossatum. (DEX ’09)
Cum se pronunță: sângeapă
SÂNGEAPĂ, sângeape, substantiv feminin rar, care înseamnă (în trecut) Unitate de măsură a capacității (egală aproximativ cu 0,16 l). /Orig. nec.. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt cu origine necunoscută. (DEX ’09)
Cum se pronunță: sânge
SÂNGE, substantiv neutru, care înseamnă 1) Lichid care circulă prin vasele sangvine ale organismului, asigurând activitatea vitală a țesuturilor. * Lacrimi de sânge – lacrimi de mare suferință. A vărsa sânge – a ucide; a omorî. Cu sânge rece – cu stăpânire de sine; fără emoții. A-și păstra sângele rece – a-și păstra calmul. A-i […]
Cum se pronunță: sân II
SÂN, sâni, substantiv masculin, care înseamnă Fiecare dintre cele două organe de secreție a laptelui la femei, dispus în partea de sus a corpului; piept; mamelă. A trăi ca la sânul mamei – a huzuri de bine. Din lat. sinus. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină sinus. (DEX ’09)
Cum se pronunță: sân I
SÂN I, sânuri, substantiv neutru. 1) Partea din față a corpului omenesc situată între brațe; piept. A fi (sau a umbla) cu frica în sân – a se teme mereu de ceva. 2) Spațiu dintre piept și cămașa încinsă la brâu. A sta cu piatra în sân – a aștepta momentul potrivit pentru a se […]
Cum se pronunță: sâmburos
SÂMBUROS, sâmburoasă, (~oși, ~oase), adj., care înseamnă (despre unele fructe sau despre legume) 1) Care are mulți sâmburi; cu mulți sâmburi. 2) Care are sâmbure mare; cu sâmbure mare. /sâmbure + suf. ~os. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din sâmbure, cuv. autohton. (DEX ’09)
Cum se pronunță: sâmburoase
SÂMBUROASE, sâmburoase, substantiv feminin pl., care înseamnă Grup de plante pomicole ale căror fructe au câte un sâmbure (reprezentanți: cireșul, vișinul, prunul). /sâmbure + suf. ~oasă. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din sâmbure, cuv. autohton. (DEX ’09)
Cum se pronunță: sâmbure
SÂMBURE, substantiv masculin care înseamnă 1) Sămânța din interiorul unor fructe (cu sau fără învelișul dur care o protejează). Sâmbure de caisă. 2) fig. Parte esențială a unui lucru; miez; nucleu. 3) fig. Parte minimală din ceva; pic; fărâmă. Un sâmbure de adevăr. /Cuv. autoht. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt autohton. (DEX ’09)
