GROTĂ, grote, substantiv feminin. Înseamnă: Cavitate subterană naturală, cu ieșire la suprafață. Sursa: DEX ’09 Sinonime: peșteră (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: grotte (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: grosuț
GROSUȚ, -Ă, grosuți, -e, adjectiv. Înseamnă: (diminutiv de la gros) Care este cam gros; destul de gros. Sursa: DEX ’09 Sinonime: groscior, (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: gros+ -uț (DEX ’09).
Cum se pronunță: grosso
GROSSO, adverb. Înseamnă: În linii generale; fără a intra în amănunte. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină (DEX ’09).
Cum se pronunță: grosolănie
GROSOLĂNIE, grosolănii, substantiv feminin. Înseamnă: 1. Manifestare de om grosolan; dobitocie; 2. Atitudine grosolană. Sursa: DEX ’09 Sinonime: bădărănie, impolitețe, indelicatețe, mahalagism, mitocănie, mârlănie, mojicie, necuviință, nepolitețe, țărănie, vulgaritate, mocofănie, mocofănism, modorănie, grosime, râtănie, (rar fig.) necioplire (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: grosolan+ -ie (DEX ’09).
Cum se pronunță: grosolan
GROSOLAN,-Ă, grosolani, -e, adjectiv. Înseamnă: 1. Care vădește lipsa de delicatețe; fără menajamente; brutal; 2. Care este lipsit de finețe; 3. Care este de calitate proastă sau care este insuficient prelucrat. Sursa: DEX ’09 Sinonime: butucănos, butucănos, brut, primitiv, rudimentar, ordinar, mitocan, mitocănesc, cras (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană: grossolano (DEX […]
Cum se pronunță: grosisment
GROSISMENT, grosismente, substantiv feminin. Înseamnă: Mărire aparentă a dimensiunilor unui obiect cu ajutorul unor instrumente optice. Sursa: DEX ’09 Sinonime: mărire unghiulară, putere măritoare unghiulară (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: grossissement (DEX ’09).
Cum se pronunță: groș
GROȘ, groși, substantiv masculin. Înseamnă: 1. Monedă măruntă de argint care a circulat, în evul mediu, în unele ţări europene (Italia, Franţa, Polonia etc.); 2. Monedă rusească (egală la început cu două copeici, mai târziu egală cu o jumătate de copeică). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană: Groschen; limba poloneză: grosz (DEX […]
Cum se pronunță: cardigan
CARDIGAN, cardigane, substantiv neutru: (rar) Jachetă bărbătească tricotată, cu mâneci lungi, încheiată cu nasturi în faţă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cardigan (DEX ’09).
Cum se pronunță: cardie
CARDIE, substantiv feminin: Orificiu superior al stomacului care comunică cu esofagul şi este situat aproape de inimă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cardia (DEX ’09).
Cum se pronunță: cardialgie
CARDIALGIE, substantiv feminin: Durere acută localizată în regiunea cardiei. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cardialgie (DEX ’09).
