IEȘITURĂ, ieșituri, substantiv feminin. Înseamnă: Loc ieşit mai în afară (în raport cu suprafaţa înconjurătoare). Sursa: DEX ’09 Sinonime: ieșind, proeminență, protuberanță, ridicătură, bolfă, scosătură, scoțătură (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: a ieși+ -itură (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: ieșit
IEȘIT, -TĂ, ieșiți, -te, adjectiv. Înseamnă: Care este scos în relief. Sursa: DEX ’09 Sinonime: proeminent (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din varianta: a ieși (DEX ’09).
Cum se pronunță: ieșire
IEȘIRE, ieșiri, substantiv feminin. Înseamnă: 1. Loc special pe unde se iese (dintr-o clădire, localitate etc.); 2. Data înregistrării hârtiilor oficiale expediate de undeva (dintr-o instituţie, întreprindere etc.); 3. Rezolvare a unei dificultăţi; soluţie pentru a scăpa dintr-o încurcătură. Sursa: DEX ’09 Sinonime: 1. eliberare, liberare, scăpare; 2. v. defecare; 3. decolorare, spălăcire (Sursa: Sinonime […]
Cum se pronunță: ieruncă
IERUNCĂ, ierunci, substantiv feminin. Înseamnă: Pasăre de talia unei ciori, cu moţ pe cap şi cu penaj roşiatic punctat, vânată pentru carnea ei gustoasă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: găinușă, alunar, brădioară, brădișoară, ierușcă, găinuță-roșie, gotcă-roșie, pasăre-împărătească (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă (veche): jarenbĭ (DEX ’09).
Cum se pronunță: iertător
IERTĂTOR, -OARE, iertători, -oare, adjectiv. Înseamnă: Care iartă cu uşurinţă greşelile altora; îngăduitor; indulgent; tolerant. Sursa: DEX ’09 Sinonime: indulgent, îndurător, îngăduitor, milostiv (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: a ierta+ -ător (DEX ’09).
Cum se pronunță: iertare
IERTARE, iertări, substantiv feminin. Înseamnă: Exprimare a regretului (faţă de cineva) pentru o greşeală involuntară; scuză. Sursa: DEX ’09 Sinonime: absolvire, dezlegare, pocăință, pocaianie, scuză, indulgență, îndurare, îngăduință, milostivire, clemență, îndurare (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din varianta: a (se) ierta (DEX ’09).
Cum se pronunță: iertăciune
IERTĂCIUNE, iertăciuni, substantiv feminin. Înseamnă: v. IERTARE. 1. Să fie cu ~ să nu vă supăraţi; să mă scuzaţi; 2. folc. Ritual nupţial, care constă în declamarea unor versuri la despărţirea miresei de părinţi. Sursa: DEX ’09 Sinonime: iertare, scuză(Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: a ierta+ -ăciune (DEX ’09).
Cum se pronunță: ieromonah
IEROMONAH, ieromonahi, substantiv masculin. Înseamnă: Monah cu funcție de preot. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă (veche): ijeromonahŭ (DEX ’09).
Cum se pronunță: ierodiacon
IERODIACON, ierodiaconi, substantiv masculin. Înseamnă: Călugăr cu funcție de diacon. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă (veche): ijerodijakonŭ (DEX ’09).
Cum se pronunță: calin
CALIN, -Ă, calini, -e, adjectiv: Care (se) alintă; mângâietor; dezmierdător. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: calin (DEX ’09).
