RUSOAICĂ, rusoaice, substantiv feminin: Femeie care face parte din populaţia de bază a Rusiei sau este originară din Rusia. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (pop.) ruscă (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: rus + suf. -oaică (DEX ’09).
Articles Tagged: cum se pronunta
Cum se pronunță: rusism
RUSISM, rusisme, substantiv neutru: Expresie sau cuvânt împrumutat din limba rusă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: rus + suf. -ism (DEX ’09).
Cum se pronunță: rușinos
RUȘINOS, -OASĂ, rușinoși, -oase, adjectiv (şi substantival) 1. Care are ruşine; care se ruşinează; sfios; timid; 2. Care aduce ruşine; care ruşinează. Sursa: DEX ’09 Sinonime: timid, decent, ticălos, condamnabil, scandalos, compromițător, înjositor (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: ruşine + suf. -os (DEX ’09).
Cum se pronunță: rușine
RUȘINE, rușini, substantiv feminin 1. Senzaţie sau sentiment de neplăcere, amestecată cu jenă, cauzate de o situaţie penibilă; 2. Modestie, rezervă, reținere; 3. Batjocură, ocară, ofensă; 4. Motiv de a se simți rușinat; 5. (pop.) Denumire a organului genital la om și la animale. Sursa: DEX ’09 Sinonime: jenă, timiditate, bună-cuviință, jignire, înjosire, umilință, dezonoare, […]
Cum se pronunță: rușfet
RUȘFET, rușfeturi, substantiv neutru (înv.) 1. Sumă de bani sau dar adus unei persoane pentru a obţine ceva în mod ilegal; mită; 2. Obligaţie suplimentară în muncă sau în natură, prestată de ţărani pe moşia boierilor. Sursa: DEX ’09 Sinonime: mită, șperț (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: rüşvet (DEX ’09).
Cum se pronunță: rusește
RUSEȘTE, adverb 1. În felul ruşilor; cum obişnuiesc ruşii; ca ruşii; 2. În limba rusă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (pop.) muscălește (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: rus + suf. -eşte (DEX ’09).
Cum se pronunță: rusesc
RUSESC, rusească, adjectiv: Care este caracteristic pentru ruşi; de rus. Sursa: DEX ’09 Sinonime: rus, (înv. și pop.) muscălesc, (înv.) mosc, moschicesc, rosian, rosienesc (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: rus + suf. -esc (DEX ’09).
Cum se pronunță: rusească
RUSEASCĂ, substantiv feminin (mai ales art.) 1. Dans popular executat de perechi într-un ritm foarte vioi; 2. Melodie după care se execută acest dans. Sursa: DEX ’09 Etimologie: rus + suf. -ească (DEX ’09).
Cum se pronunță: capitulație
CAPITULAȚIE, capitulații, substantiv feminin: Convenţie internaţională prin care un stat asigură supuşilor altui stat anumite privilegii. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: capitulation (DEX ’09).
Cum se pronunță: capitulant
CAPITULANT, -Ă, capitulanți, -te, substantiv masculin și feminin 1. Persoană care capitulează uşor; 2. (fig.) Om laş care evită acţiunile făţişe. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: capitulant (DEX ’09).
