Cum se pronunță: strigătură

STRIGĂTURĂ ~i substantiv feminin, Scurtă poezie populară, compusă din două sau din mai multe versuri, care se rostește în timpul unor jocuri populare. Din lat. strigare + suf. ~ătură. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină strigare. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: strigător I

STRIGĂTOR I ~oare (~ori, ~oare) 1) adj. Care strigă. 2) fig. Care se deosebește net (mai ales prin trăsături negative). ◊ ~ la cer a) care este extrem de revoltător; care trezește indignare; b) care se cere a fi luat neapărat în seamă. Din lat. strigare+ suf. ~ător. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină strigare. […]

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: strigăt

STRIGĂT ~e substantiv neutru, 1) Sunet puternic (scos de om sau de unele animale); țipăt; răcnet. 2) Semnal emis cu voce tare. 3) rar v. STRIGĂTURĂ. Din lat. strigare+ suf. ~ăt. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină strigare. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: strigă

STRIGĂ ~gi substantiv feminin, 1) Fluture mare de noapte, care are pe spate pete albe, ce înfățișează un cap de mort; fluture cap-de-mort; fluturele morții. 2) Pasăre răpitoare de noapte, cu penaj cenușiu-ruginiu, cu pete albe și brune-întunecate, care se hrănește, mai ales, cu șoareci. 3) (în superstiții) Ființă imaginară despre care se crede că […]

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: gutapercă

GUTAPERCĂ, substantiv feminin. Înseamnă: Substanță asemănătoare cu cauciucul, obținută din frunzele unor plante tropicale, având diferite întrebuițări în industrie, medicină și tehnică. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: gutta-percha (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță. gustos

GUSTOS, -OASĂ, gustoși, -oase, adjectiv. Înseamnă: Care are gust bun; cu gust bun. Sursa: DEX ’09 Sinonime: apetisant, bun, delicios, îmbietor, plăcut, savuros, suculent, (rar) pofticios, mișto (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: gust+ -os (DEX ’09).

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: gușter

GUȘTER, gușteri, substantiv masculin. Înseamnă: 1. Şopârlă cu spatele verde şi cu coada foarte lungă, care se hrăneşte cu insecte; şopârlă verde; 2. Parte a tubului digestiv cuprins între faringe şi stomac; esofag.3) Prelungire musculară posterioară a cerului gurii; omuşor; uvulă; împărătuş. Sursa: DEX ’09 Sinonime: șopârlă, beregată, crup, esofag, gâtlej, luetă, omușor, uvulă (Sursa: […]

Vezi cum se pronunță