FIINȚĂ, ființe, substantiv feminin 1. Ceea ce are viaţă; vietate; vieţuitoare; 2. Existenţă reală; viaţă. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: existență, animal, om (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: fientia (DEX ‘09).
Articles Tagged: how to pronounce
Cum se pronunță: ființa
A FIINȚA, ființez, verb: A se afla în realitate; a avea fiinţă; a fi; a exista. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: exista, fi, funcționa, trăi, viețui(Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Din fiinţă (DEX ‘09).
Cum se pronunță: fiică
FIICĂ, fiice, substantiv feminin: Persoană de sex feminin luată în raport cu părinţii săi; fată. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: copilă, fată, (înv. și pop.) fie, (înv. și reg.) pruncă (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: fie + suf. -că (DEX ‘09).
Cum se pronunță: figurist
FIGURIST, -Ă, figuriști, -ste, substantiv masculin și feminin 1. Artist plastic specializat în reprezentarea figurilor de oameni sau de animale; 2. Sportiv care practică patinajul artistic. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: figuriste (DEX ‘09).
Cum se pronunță: figurină
FIGURINĂ, figurine, substantiv feminin: Figură mică, ce reprezintă o fiinţă şi serveşte ca ornament; statuetă de dimensiuni mici. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: figurine (DEX ‘09).
Cum se pronunță: figură
FIGURĂ, figuri, substantiv feminin 1. Ansamblu de trăsături specifice ale feţei; chip; fizionomie; 2. Imagine a unui obiect sau a unei fiinţe, reprezentată printr-un desen, pictură sau sculptură; 3. fam. Om cu merite în viaţa publică; 4. Carte de joc care reprezintă persoane. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: față, persoană, imagine, simbol, piesă (Sursă: Sinonime 2002). […]
Cum se pronunță: figurație
FIGURAȚIE, figurații, substantiv feminin 1. Totalitate a figuranţilor care participă la un spectacol; 2. Parte a unui spectacol, jucată de figuranţi; 3. Complicare a facturii unei compoziţii muzicale prin sunete ce însoţesc linia melodică. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: figuration; limba latină: figuratio, -onis (DEX ‘09).
Cum se pronunță: figurativ
FIGURATIV, -Ă, figurativi, -e, adjectiv 1. (despre stil, poezie etc.) Care este bogat în figuri de stil; 2. Care reproduce realitatea într-un mod plastic; 3. Care prezintă lucrurile reproduse ca în natură. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: figuratif (DEX ‘09).
Cum se pronunță: figurat
FIGURAT, -Ă, figurați, -te, adjectiv 1. (despre sensuri) Care comportă un transfer semantic; întrebuinţat cu valoare semantică modificată; 2. (despre limbă, stil) Care conţine figuri de stil sau tropi; bogat în figuri de stil sau în tropi. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: metaforic, (înv.) metaforicește (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: figuratus; limba […]
Cum se pronunță: figurant
FIGURANT, -Ă, figuranți, -te, substantiv masculin și feminin 1. Balerin care execută figuri de dans secundare; 2. Personaj de teatru sau de cinema care interpretează un rol secundar şi, de regulă, mut; 3. Persoană care figurează numai de formă în desfăşurarea unui eveniment. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: (înv.) compars, statist (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt […]

