Cum se pronunță: labiat

labiat, -ă, labiați, adjectiv, care înseamnă: 1. (Despre corole și calicii) Care are forma unei pâlnii cu marginea tăiată în doi lobi principali, așezați unul deasupra altuia ca niște buze. Sursa: DEX ’09, DOOM 3 etimologie: limba franceză labié silabație: la-bi-at

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: labializare

labializare, labializări,  substantiv feminin, care înseamnă: 1. Acțiunea de a (se) labializa și rezultatul ei. Sursa: DEX ’09, DOOM 3 etimologie: vezi labializa cf. limba franceză labialisation silabație: la-bi-a-li-za-re

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: labializa

labializa, labializez, verb I Tranz Refl, care înseamnă: 1. A (se) pronunța printr-o mișcare suplimentară de rotunjire a buzelor. diferențiere A da unui sunet sau a face ca un sunet să aibă o articulație labială; a căpăta un caracter labial. Sursa: DEX ’09, DOOM 3 etimologie: limba franceză labialiser silabație: la-bi-a-li-za

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: labarum

labarum, substantiv neutru, care înseamnă: 1. Stindard imperial roman, purpuriu, pe care Constantin cel Mare a pus crucea și monograma lui Isus Cristos. Sursa: DEX ’09, DOOM 3 etimologie: limba latină silabație: la-ba-rum

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: laban

laban, labani, substantiv, gen masculin, care înseamnă: Specie de chefal din familia mugilidelor, de culoare cenușie-albăstruie, cu capul mare (Mugil cephalus). sinonime: chefal etimologie: limba rusă: loban silabație: la-ban.

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: labă

labă, labe, substantiv, gen feminin, care înseamnă: Parte a piciorului de la gleznă în jos la animalele patrupede și la om; partea piciorului pe care calcă păsările (palmipede). Sursa: DEX ’09, DOOM 3 sinonime: picior etimologie: limba maghiară: láb silabație : la-bă

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: LA

LA, substantiv, gen masculin, care înseamnă 1. Treapta a șasea din gama do major; sunetul și nota corespunzătoare. Sursa: DEX ’09, DOOM 3 Etimologie: limba italiană: la

Vezi mai multe →

Cum se pronunță: pulover

Pulover, pulovere, substantiv neutru,  1. Obiect de îmbrăcăminte tricotat (fără nasturi), care acoperă partea de sus a corpului și se poartă de obicei peste cămașă sau peste bluză. Sursa DEX ’09 pronunție: pulovăr sursa DOOM 3. Sinonime: flanelă, jerseu, bluză, sveter Etimologie: Cuvânt provenit din limba engleză: pull-over

Vezi cum se pronunță →