ELIXIR, elixire substantiv neutru 1. Băutură cu proprietăți miraculoase pe care o căutau, în Evul Mediu, alchimiștii pentru a obține viață veșnică. 2. familiar Soluție alcoolică cu conținut variabil de zahăr și cu diverse esențe sau extracte de plante medicinale (servind ca medicament).DEX ’09 DLRLC DN
sinonime: medicament
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză élixir DEX ’09
