A SATISFACE, satisfac, tranz., care înseamnă 1) (persoane) A mulțumi, provocând satisfacție. 2) (dorințe, cereri etc.) A face să se realizeze; a traduce în fapt. 3) (curiozitatea, pofte) A mulțumi din plin. 4) (exigențe) A respecta cu strictețe. Din lat. satisfacere, fr. satisfaire. Sursa DEX 09.
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină satisfacere. (DEX ’09)
