Cum se pronunță: sidef
SIDEF ~uri n. 1) Substanță dură, albă, lucioasă, cu irizații, care formează stratul intern al valvelor și al cochiliilor de moluște, întrebuințată, mai...
Cum se pronunță: sicriu
SICRIU ~e n. Ladă de formă specială în care se pune mortul pentru a fi înmormântat; coșciug. . Din ung. szekrény. Etimologie: Cuvânt provenit din limba...
Cum se pronunță: sicomor
SICOMOR ~i substantiv masculin, Arbore exotic asemănător cu smochinul, cu tulpina înaltă și fructe dulci, albe-gălbui, comestibile. Din fr. sycomore. Etimologie:...
Cum se pronunță: sicofant
SICOFANT ~ți substantiv masculin, Gândac de talie medie, verde-auriu, cu miros de mosc, răspândit în pădurile de conifere și de stejar. Din lat. sycophanta....
Cum se pronunță: sibilă
SIBILĂ ~e substantiv feminin, (în antichitatea greco-romană) Divinitate feminină legendară căreia i se atribuia capacitatea de a prezice viitorul. Din lat....
Cum se pronunță: sibilant
SIBILANT ~tă (~ți, ~te) adj. și substantival (despre sunete consonante) Care se articulează cu o ușoară șuierătură; siflant. Din fr. sibilant. Etimologie:...
Cum se pronunță: sibiaș
SIBIAȘ ~e substantiv neutru, Ață groasă, unsă cu ceară specială, cu săpun etc., folosită de cizmari. Orig. nec. Etimologie: Cuvânt de origine necunoscută....
Cum se pronunță: sida
SIDA substantiv feminin, Boală transmisibilă pe cale sexuală și sangvină, caracterizată prin distrugerea apărării imunitare a organismului. . Din fr. sida....
Cum se pronunță: siberian
SIBERIAN ~ană (~eni, ~ene) adj., Care aparține Siberiei sau populației ei; din Siberia. Din Siberia n. pr. + suf. ~ian. Etimologie: Cuvânt provenit din Siberia...
Cum se pronunță: a sidefa
A SIDEFA~ez, vb. tranz. (obiecte) A face să capete aspectul sidefului. Din turcă sedef. Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă sedef. (sursa DEX ’09)...
Cum se pronunță: slănină
SLĂNINĂ ~i substantiv feminin, 1) Grăsime care formează un strat gros sub pielea porcului. 2) Bucată din această grăsime preparată și folosită ca aliment....
Cum se pronunță: slavon
SLAVON ~ă (~i, ~e) adj., Care ține de slavi; propriu slavilor. Din fr. slavon. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză slavon. (sursa DEX ’09)...
