SĂDITOR II, săditoare, substantiv neutru, care înseamnă Unealtă în formă de țăruș, cu care se fac gropițe la sădit; plantator. Din sl. saditia + suf. ~tor. Sursa DEX 09.

Etimologie:
Cuvânt provenit din limba slavonă saditi. (DEX ’09)

Autori