SCÂRȚÂIT, scârțâituri, substantiv neutru, 1) v. A SCÂRȚÂI. 2) Zgomot ascuțit, strident și pătrunzător, produs prin frecarea, apăsarea sau deplasarea unor obiecte. Din scârț + suf. âi. Sursa DEX ’09.
Etimologie:
Din cuvântul scârț, onomatopee. (DEX ’09)
