SECHESTRU ~e, substantiv neutru, jur. Măsură oficială destinată să prevină înstrăinarea de către debitor a bunurilor sale materiale până la achitarea unei datorii. [Sil. -ches-tru]. Din lat. sequestrum, sequestrer, fr. séquestre.
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină sequestrum. (DEX ’09)
