SFÂRC, sfârcuri, substantiv neutru, 1) Vârf flexibil (al unor organe sau obiecte). Sfârcul urechii. 2) Țesut cartilaginos care îmbracă suprafețele articulare ale oaselor; zgârci. 3) Vârf al mamelei; mamelon; gurgui. Orig. nec.
Etimologie:
Cuvânt de origine necunoscută. (sursa DEX ’09)
