SIMFONIC ~că (~ci, ~ce) adj., 1) Care ține de simfonie; propriu simfoniei. Orchestră ~că orchestră care execută simfonii. 2) fig. Care este simetric și echilibrat (ca o simfonie); armonios. Din fr. symphonique, it. Simfonico.
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză symphonique. (sursa DEX ’09)
