A SPURCA spurc, vb. tranz. 1) A pune în contact cu ceva murdar; a pângări. 2) fig. (demnitatea, onoarea, reputația etc.) A supune unei batjocuri; a pângări; a profana; a huli. Din lat. spurcare.
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină spurcare. (sursa DEX ’09)
