STAFIE ~i substantiv feminin, 1) (în superstiții) Ființă imaginară, creată de fantezie, care provoacă spaimă; duh; spirit; vedenie; arătare; nălucă; fantomă. 2) fig. Persoană slabă, înaltă și urâtă. [G.-D. stafiei]. Din . ngr. stihíon, alb. stihi, stihjo.
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba neogreacă stihíon. (sursa DEX ’09)
