ELOCVENȚĂ, substantiv feminin 1. Caracter elocvent; 2. Arta de a convinge şi de a influenţa prin limbaj; 3. Expresivitate sugestivă.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: retorică, expresivitate (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: éloquence; limba latină: eloquentia (DEX ’09).
