STĂPÂNITOR II ~i înv., adj., Persoană care stăpânește, care domină. ◊ ~ de țară persoană care guverna o țară; domnitor. Din sl. stopanu + suf. ~tor.
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba slavă stopanu. (sursa DEX ’09)
Tagged: cum se pronuntahow to pronounce
